luni, 19 aprilie 2010

Poezii

Soarta

Patru pereti, o camera goala,
Un aer inchis,intuneric deplin,
Lacrimi uscate,inecate
In cafeaua amara.

Esti doar tu,un sunet sfasiat
Il auzi mereu,o voce lina,
Mereu te striga,mereu te alina
Te uiti in jur,esti singur.


Incerci sa intelegi,dar nu poti
Nu e nimeni sa vada,nimeni sa simta
Esti doar tu, si o tristete profunda
Te ridici incet, te apropii de geam si taci.

Lacrimile se scurg alene,
Picaturile de ploaie, usor
De geam se izbesc,
Brusc un frig te infasoara.

Desi e cald nu simti deloc
Desi te doare,nu vrei sa pleci
Nu vrei sa iesi din camera ta,
E singura care nu te poate trada.

Si te asezi la loc,te intinzi pe podea,
Si te gandesti...
Asa e viata, trebuie sa accepti soarta
Nu poti nega ceva ce exista deja...

Poezii

Mâine va fi prea târziu pentru azi,
Azi va fi prea devreme pentru mâine,
Ieri îl va fi uitat de mult pe azi,
Iar poimâine,va fi cu mult peste mâine
Adolescenţa a cuprins copilăria,
Maturitatea a distrus inocenţa,
Copilăria a pierdut nevinovăţia,
Iar nevinovăţia, ei bine nevinovăţia a distrus copilăria.

Ura a alungat iubirea,
Vina a ucis sentimentele,
Sentimentele au pierdut iubirea,
Iar trădarea, ei bine, trădarea a omorât fiinţa.

Ieri eram mai mică decât azi,
Azi sunt mai mare decât ieri,
Mâine voi fi mai mare decât azi,
Iar poimâine, ei bine, poimâine, voi fi prea mare pentru azi
Acum sunt prea mare ca să fiu mică
Şi mult prea mică să fiu mare
Începând de azi vom fi prea serioşi, să fim copilăroşi
Şi prea copilăroşi, să fim serioşi .
Dar, în final, ei bine în final,
Suntem nişte mici copii
Intraţi în jocul vieţii...

Poezii

Lasă-mă


Lasă-mă o secundă,
Lasă-mă să mi te imaginez, să îţi văd zâmbetul,
Lasă-mă să zâmbesc, ştiind cât te iubesc.

Şi lasă-mă să visez....să văd dulcele amar
Să te sărut, să te văd şi să te gust iar,
Să îmi aduc aminte acum..de cum era,
De cum trebuia să fie, de cum voiam să fie..

Şi eram doi, un întreg ce ne-a contopit pe amândoi,
Şi lasă-mă să mai simt măcar o dată razele de soare
Să mai simt cum cad din cer picăturile de ploaie…

Vreau să adorm iar cu gândul la tine
Să te visez şi să te simt iar atât de aproape de mine,
Să îţi simt buzele dulci si moi,
Să mai fim o dată noi…

Lasă-mă în viaţă, urăşte-mă, dar dă-mi o speranţă
Ţine-mă la distanţă, dar lasă-mă în viaţă,
Lasă-mă să te văd în mintea mea ..
Şi, dacă nu, vei ucide singurul lucru bun din mine.

Torturează-mă, dar lasă-mă în viaţă
Ajută-mă să te văd, să te simt,
Prin părul tău mâna să îmi plimb...
Apropie distanţa şi depărtează minciuna.

Te rog…alungă-mă, dar nu îmi lua amintirea
Las-o acolo în inima mea..o voi scoate în fiecare noapte
Şi atunci te voi vedea
Mă voi bucura mereu de prezenţa ta.

Ucide-mă pe mine, dar lasă-mi amintirea
Străpunge-mi pieptul şi înşfacă-mi inima
Dar lasă-mi amintirea
Lasă-mă să te iubesc fără voia ta..

Chestii despre viata

Viata..cinci chestii care conduc la un singur inteles, un inteles atat de complex care conduce la un singur lucru. Si pana la urma ce inseamna sa traiesti? doar sa respiri si sa faci tot felul de lucruri? cu siguranta cu totii avem in minte lucruri care ne fac sa iesim din tipar. Pana la urma viata are o continuitate ...moartea alt cuvant dar care de aceasta data nu semnifica nimic doar trecere in nefiinta ...singurul lucru din care nu mai simti nimic ..sau poate ca simti prea multe . Tocmai asta e diferenta dintre viata si moarte , prima o simti din plin si poti sa o exprimi mai mult sau mai putin ironic iar a doua stii de existenta ei dar nu poti sa o exprimi decat atunci cand e prea tarziu si nu mai poti sa o zici.. sau poate ca celor care sunt in cealalta faza..in viata.
De ce mereu alegem sa ne complicam si o luam pe cai gresite? pentru ca asa e fiinta umana..pentru ca nu suntem perfecti dar tindem spre perfectiune, pentru ca ne place sa vedem greselile celorlalti ,in speranta ca asa nu o sa le vedem pe ale noastre.
In ziua de azi prea multi sunt mai mult sau mai putin "dezamagiti " de viata,si aleg sa se refugieze in ei insisi sau in alte activitati de natura mai mult sau mai putin pozitiva. Ei bine viata e grea ,pentru ca exista numeroase praguri si nivele peste care trebuie sa calci,vei avea perioade bune cand toti te vor aprecia,si lucrurile iti vor parea cat de cat"roz",dar si perioade in care simti ca totul se darama,unii nu te vor putea inghiti,lucrurile vor cunoaste o oarecare scadere,dar..asa e viata, cu bune si rele,vei fi adorat,iubit,mintit,inselat,dar toate vor avea rostul lor..cu cat treci prin mai multe cu atat capeti mai multa experienta,si cu cat capeti mai multa experienta,cu atat vei invata sa iti controlezi mai bine gesturile,sa iti asumi responsabilitatea pentru faptele tale si sa te cunosti pe tine insuti. In viata trebuie sa stii sa pasesti,sa fii ferm si concis,sa ai o destinatie,un scop,un mod de a convietui,sa stii sa lupti,sa te ridici daca o sa cazi,sa zambesti cand iti vine sa plangi,sa plangi daca e nevoie sa te descarci,sa fii tu in fiecare secunda,si cel mai important sa nu lasi pe nimeni sa atinga scopul tau ..oricat de greu ar fi nu renunta la visul tau..asa e viata ,ia-o ca pe o provocare,ca pe un drum ce trebuie parcurs.

Cuvant de inceput

Pentru ca in repetate randuri m-am ciocnit de intrebarea "de ce nu iti faci blog?" ,uite ca a venit si timpul sa fiu si eu posesoarea unui asemenea lucru..ei bine adevarul e ca pana acum nu am avut nici timp nici chef ,dar datorita catorva persoane care au reusit sa ma convinga ca exista cateva avantaje m-am decis sa incerc.

Nu stiu in ce masura voi multumi acele cateva persoane dar , am sa incerc.
Mare lucru nu va fi, dar in limita timpului disponibil voi incerca sa ajut toate persoanele care au nevoie de un sfat, in orice materie si sa fiu alaturi acolo unde este nevoie.
Pentru a multumi o anumita persoana ,tin sa precizez ca voi posta cele mai reusite lucrari ale mele (poezii) dar si scurta filozofie ...acestea fiind spuse sper ca voi fi in masura sa satisfac nevoile tuturor celor interesati