Poezii

Soarta

Patru pereti, o camera goala,
Un aer inchis,intuneric deplin,
Lacrimi uscate,inecate
In cafeaua amara.

Esti doar tu,un sunet sfasiat
Il auzi mereu,o voce lina,
Mereu te striga,mereu te alina
Te uiti in jur,esti singur.


Incerci sa intelegi,dar nu poti
Nu e nimeni sa vada,nimeni sa simta
Esti doar tu, si o tristete profunda
Te ridici incet, te apropii de geam si taci.

Lacrimile se scurg alene,
Picaturile de ploaie, usor
De geam se izbesc,
Brusc un frig te infasoara.

Desi e cald nu simti deloc
Desi te doare,nu vrei sa pleci
Nu vrei sa iesi din camera ta,
E singura care nu te poate trada.

Si te asezi la loc,te intinzi pe podea,
Si te gandesti...
Asa e viata, trebuie sa accepti soarta
Nu poti nega ceva ce exista deja...